Respiratia urat mirositoare – semn al parodontozei?

Mirosul neplacut al gurii – sau halena – este o problema frecvent intalnita in randul populatiei. Este necesar ca pacientii sa constientizeze acest aspect pentru a face controale amanuntite si a determina cauza. De obicei pacientii nu simt mirosul neplacut pana cand cineva din exterior nu le atrage atentia. De cele mai multe ori pe acestia ii deranjeaza din punct de vedere social, contactul verbal cu oamenii din exterior devenind limitat pentru ca ei se jeneaza. Se intampla ca pacientii sa creada ca daca mesteca o guma sau iau bomboane mentolate, halena va disparea, insa efectul este tranzitor, el dureaza pana cand guma sau bomboana se termina.

Halena poate avea mai multe cauze:

  • boli digestive care se manifesta prin miros neplacut al gurii – este cauza pe care pacientii o considera responsabila in cele mai multe cazuri
  • boli ale cavitatii nazale, sinusuri, secretii persistente din sfera ORL
  • boli ale cavitatii bucale datorate in prima faza igienei necorespunzatoare si apoi din cauza aparitiei bolilor parodontale – cauza reala cea mai frecventa

Mirosul neplacut al gurii este semnul care ar trebui sa trimita pacientul in primul rand la medicul stomatolog si daca se infirma diagnosticul de patologie parodontala, de investigat la medici de alte specialitati.

Prima vizita la medicul stomatolog ar trebui sa cuprinda un consult amanuntit despre bolile pe care le are pacientul, medicatia pe care o urmeaza, stilul de viata, modul in care isi realizeaza igiena acasa, periodicitatea igienizarilor in cabinetul stomatologic si o igienizare completa care sa cuprinda detartraj, periaj si air-flow.

Dupa ce este curatat tartrul de pe suprafetele dentare si pacientul este instruit cum sa realizeze igiena orala la domiciliu, se reevalueaza dupa o saptamana cand pacientul revine la medicul stomatolog si cu o radiografie panoramica.

De cele mai multe ori, se constata ca zonele subgingivale au fost deja afectate, mirosul neplacut la gurii scade in intensitate, dar persista la cote mai joase. In acest caz, pe baza semnelor si simptomelor se pune diagnosticul de afectare parodontala – gingivita sau parodontita marginala (parodontoza cum este cunoscuta de pacienti). Aceasta va necesita tratament de specialitate care consta intr-un chiuretaj subgingival.

Tratamentul halenei

Chiuretajul subgingival este tratamentul de electie in cazul bolilor parodontale. El se poate efectua in doua moduri:

-manual cu ajutorul unor instrumente speciale – chiurete – se realizeaza anestezia intregii cavitati bucale si se “racleaza” suprafata dintelui si a gingiei pentru a elimina bacteriile si tesutul infectat. Aceasta este o manopera neplacuta pentru pacient, iar succesul ei depinde de manualitatea medicului stomatolog.

– cu ajutorul laserului dentar – este o procedura care se realizeaza fara anestezie si fara durere, este o manopera care nu deranjeaza pacientul si este mai eficienta datorita faptului ca laserul stie sa elimine bacteriile mai eficient decat o face mana umana.

In functie de gradul de afectare parodontala, este nevoie de un tratament mai complex.

Daca afectarea este doar la nivelul gingiei, cu:

-gingie inflamata

-gingie modificata de culoare – rosie, violacee

-gingie care sangereaza

-fara afectarea osului care sustine dintii

Atunci diagnosticul este de gingivita.

In acest caz, tratamentul este mai scurt, mai rapid si cu sanse mari de vindecare in totalitate

Daca afectarea cuprinde si osul alveolar, cel care sustine dintii, atunci diagnosticul va fi de parodontita marginala (sau parodontoza). In acest caz, se observa, pe langa semnele gingivitei si:

-retractia osului si a gingiei

-descoperirea radacinii dintelui

-mobilitate dentara in diferite stadii, direct proportionala cu gradul de resorbtie osoasa.

In acest caz, tratamentul este mai complex si mai lung.

Vindecarea in cazul parodontozei insemna de fapt, stoparea avansarii bolii, cu mentinerea pe arcada a unui numar cat mai mare de dinti. Nivelul osos nu poate creste, dar se poate mentine la nivelul la care este in prezent.

Riscul de recidiva este mare in cazul acestei patologii, motiv pentru care pacientul este instruit cum sa realizeze acasa o igiena orala corespunzatoare si la ce intervale sa revina la control si igienizare. Pacientul va veni in prima perioada mai des la stomatolog pentru igienizare urmand ca in timp sa I se mareasca intervalele intre igienizari, dupa cum este nevoie. Este important ca pacientii sa aibe grija de perioada post interventie si la stilul de viata. Modificand anumite aspecte care i-au dus la aceasta patologie, sunt sanse de vindecare spectaculoase pe termen lung.

Autor:

Maria Craiciu

Medic dentist, specialist laser dentar